Petre Ghelmez – așa cum l-am cunoscut
Carte proiectată și îngrijită de ELENA GHELMEZ
CARTEA REUNEŞTE TEXTE SEMNATE DE:
Gheorghe Achiţei, estetician, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti
Ion Acsan, scriitor şi editor
Felicia Antip, ziaristă
Horia Aramă, scriitor
Baruţu T. Arghezi, scriitor (din Lausanne, Elveţia)
Mitzura Arghezi, deputată, directoarea Casei Memoriale „Tudor Arghezi”
Constantin Baciu, grafician
Lazăr Băciucu, publicist
Ethel Lukáts şi Silviu Băiaş, artişti plastici
Ion Dodu Bălan, prof. univ. dr., scriitor
Constanţa Bărboi, prof. dr.
Ion Brad, scriitor
Teodor Bratu, compozitor
Răzvan Bucuroiu, redactor la „Universul credinţei”, TVR
Constantin Carbarău, publicist, redactor- şef al revistei „Sud”
Virgil Cândea, academician prof. dr.
Radu Cârneci, poet şi traducător
Alexandru Chira, pictor, conf. univ., şeful Catedrei de Pictură, Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti
Bucur Chiriac, scriitor, membru al Asociaţiei Colecţionarilor de Artă din România
Aurel Ciulei, istoric literar
Cornelia Comănici, redactor la Radio România
Grigore Constantinescu, muzicolog, prof. univ. dr.
Aurelia Cosma, directoare „Programe culturale, imagine, educaţie permanentă” la Muzeul Satului, Bucureşti
Octavian Lazăr Cosma, prof. univ., muzicolog
Viorel Cosma, muzicolog, prof. univ. dr., membru al Academiei din Chişinău, doctor honoris causa al Institutului de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău
Felicia Crişan- Marinca, poetă, prozatoare, artist plastic, critic de artă, critic literar
Bilcea Daia, profesor de matematică
Nicolae Dragoş, poet şi publicist
Zoe Dumitrescu- Buşulenga, academician prof. dr., scriitoare
Domnica Ana Filimon- Stoicescu, membră a Uniunii Scriitorilor
Liliana Filoreanu, regizoare TV
Ion Gaghii, poet şi jurnalist
Viorica Ghiţă Teodorescu, redactor la Radio România Actualităţi
Aureliu Goci, critic şi istoric literar, coordonator de proiect la revista „Dunărea albastră”
Nestor Ignat, scriitor
Gheorghe Istrate, poet şi publicist
Corneliu Lupeş, şef de secţie la Muzeul Literaturii Române
Gabriela şi Aurel Mantu, redactori la Radio România Actualităţi şi Radio România Tineret
Ion Mariş, directorul Bibliotecii Judeţene Sibiu
Ion Mihai, profesor
Petre Mimiş, dr. ing.
Elena Mireanu, profesoară de matematică
Á tico Vilas- Boas da Mota, scriitor, istoric, prof. univ. (din Macaúbas, Brazilia)
Lucia Mureşan, actriţă de teatru şi film
Ion Murgeanu, poet, prozator şi publicist
Fănuş Neagu, scriitor, membru al Academiei Române
Dragoş Negulescu, arhitect, preparator la Academia de Arhitectură
Mihai Negulescu, scriitor şi ziarist
Costion Nicolescu, publicist, cercetător, director de imagine la Muzeul Ţăranului Român
Petre Nicolescu, profesor de limba română
Nina Notheaux, poetă (din Rouen, Franţa)
Lucia Olteanu, scriitoare
Tudor Opriş, prof. dr., membru al Uniunii Scriitorilor
Mitică Panaitescu, directorul general al cotidianului „Dimineaţa”
Liviu Papadima, conf. dr., Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti
Horea Paştina, pictor, conf., Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti
Dunia Pălăngeanu, scriitoare
Marieta Pietroşeneanu, tehnician veterinar
Vasile Poenaru, scriitor
Dumitru Radu Popa, scriitor şi critic literar (din New York, SUA)
Florentin Popescu, scriitor
Doru Popovici, compozitor şi scriitor
Lucian Pricop, expert, Direcţia generală „Carte”, Ministerul Culturii şi Cultelor
Virgiliu Radulian, prof. univ. dr.
Marin Rădan, profesor de istorie
Ion Rotaru, prof. univ. dr., istoric literar
Dinu Săraru, scriitor
Herta Spuhn, redactoare, traducătoare, germanistă
Sarra Stark, ziaristă
Nina Stănculescu, scriitoare şi critic de artă
Dan Radu Stănescu, publicist
Corneliu Şerban, poet şi ziarist
Romaniţa Ştenţel, realizatoare de emisiuni radio
Alexandru Tomescu, violonist, solist al Orchestrei Radio România
Ileana Vulpescu, scriitoare
Romulus Vulpescu, scriitor
Mânzul de vânt. Roman pentru copii de Petre Ghelmez
Un Mânz de Vânt are fiecare om cu el. Om şi Mânz merg din copilărie împreună, ca doi prieteni buni, la bine şi la rău – şi întâmplările unuia sunt, de fiecare dată, şi ale celuilalt. Drumul lor este tot atât de scurt sau tot atât de lung, la amândoi. La fel de lin sau de avântat, la fel de limpede sau de întunecat, şi tot atât de lin sau de prăpăstios, la unul ca şi la celălalt. Când piere făptura aceasta curată şi luminoasă, făcută din nimic şi din totul, care poate transforma într-o clipită chiar un automobil orgolios şi elegant ca al meu într-un abur de lumină, atunci piere şi drumul.
Piere calul, piere şi călăreţul.[…]
Asfaltul se transformă şi el într-o câmpie întinsă, cu iarbă mătăsoasă, împestriţată de fluturi şi flori. Cişmeaua automată, din colţul străzii, devine izvor plin de răcoare. […]
Petre Ghelmez
Noroc că agenţii de circulaţie pe lângă care trec eu – vreun băiat chipeş ori vreo fată nostimă, în uniforma ei militărească – nu ştiu ce e cu mine şi aşa scap cu faţa curată. Mă opresc ei din când în când, la câte o intersecţie sau la câte un panou indicator şi-mi atrag atenţia: „Aţi condus cu viteză prea mare!” Ori: „N-aţi pornit la timp şi aţi încurcat circulaţia.” Sau, şi mai grav: „Aţi încălcat regulamentul, trebuie să vă amendăm!”
Ei nu văd Mânzul meu de vânt, roşcat şi suplu, uşor şi ager ca gândul, care mă poartă în aceeaşi clipită pe toată faţa pământului, în stele şi-n lună, fără să-mi ceară nici măcar o tavă de jăratec, aşa cum spune povestea că i-a cerut mârţoaga aceea neputincioasă lui Făt-Frumos, pentru a se preface în cal înaripat.
Cât mai e vreme, până nu ajungem la o intersecţie periculoasă, vreau să vă povestesc câte ceva despre Mânzul meu de Vânt, care a existat, tot atât de adevărat cum n-a existat, în copilăria mea, şi cu care şi acum mă mai întâlnesc din când în când.
În zadar mă fac eu că i-am uitat chipul, în zadar încerc să cred că nu-i mai înţeleg vorbele şi mersul. E de-ajuns ca, sub apăsarea unei raze de soare sau de lună, o frunză să se desprindă de pe creangă şi ştiu că acolo se află el, Mânzul de Vânt. Aud tropotitul copitelor sale mărunte în spatele meu, mă întorc şi nu-l văd. Se mişcă iarba în faţa mea, dar nimeni nu trece. Mă mulţumesc atunci să ascult şi să-i transcriu aici, pe hârtie, poveştile. Şi îndată apar urechile-i agere şi botul lui umed, din rămurişul umbros şi sonor al cuvintelor. Atât de aproape! Atât de departe!…
Măgărușul. Roman pentru copii de Petre Ghelmez
Romanul continuă acțiunile Băiatului și ne învață să descoperim noi și noi aspecte ale existenței.
Băiatul și pădurea. Roman pentru copii de Petre Ghelmez
În acest roman îl vedem pe Băiat cum se maturizează tot mai mult, ajungând în ultimele pagini să se despartă de cititori…
Cu ochii larg deschiși. Poezii pentru copii de Petre Ghelmez
„Cu ochii larg deschişi” este o colecţie de poezii pentru copii de poetul şi scriitorul Petre Ghelmez, apărută postum.
Petre Ghelmez a iubit foarte mult copiii şi le-a dedicat numeroase cărţii, de proză sau de versuri.
Prezenta lucrare apare pentru prima dată în 2015, la 14 ani de la dispariţia timpurie a scriitorului.
Copiii vor găsi în ea poezii de mare frumuseţe şi rară delicateţe sufletească.
Cântece de țară. Versuri de Petre Ghelmez
Un volum inedit al marelui poet Petre Ghelmez, apărut în ziua de 6 martie 2015, la exact 14 ani de la trecerea timpurie în nefiinţă a acestuia.
Cartea cuprinde poezii patriotice, marcând momente importante ale istoriei noastre.
